Corecția de temperatură a alcoolmetrului

Alcoolmetrul funcționează pe principiul densității, iar densitatea lichidului se schimbă cu temperatura. Instrumentul este calibrat la 20°C: doar la această temperatură citirea este exactă. Într-un lichid mai cald, alcoolmetrul se scufundă mai adânc și arată o tărie mai mare decât cea reală; într-un lichid rece, invers.

Regula practică: 0,37% vol pentru fiecare grad Celsius abatere de la 20°C.

• Lichid mai cald de 20°C: scazi 0,37% pentru fiecare grad în plus
• Lichid mai rece de 20°C: aduni 0,37% pentru fiecare grad în minus

Exemplu: citești 52% la 25°C. Corecția: 52 - 5 × 0,37 = 50,15% tăria reală.

Este o aproximare liniară, nu o lege exactă. Corecția reală nu e aceeași la orice tărie: tabelele alcoolmetrice oficiale arată o abatere de circa 0,3% pe grad în jurul valorii de 40%, aproape 0,4% pe grad la 60%, dar numai ~0,2% pe grad la tării foarte mari, peste 90%.

Regula de 0,37% este calibrată pentru intervalul 40-65%, adică exact plaja în care se măsoară țuica și rachiul din cazan, și acolo eroarea e neglijabilă pentru uz casnic. Pentru spirt rafinat de 90-96% sau pentru abateri mari de temperatură, folosește tabelul alcoolmetric al instrumentului tău: acolo corecția e mai mică decât cea calculată aici.

Cea mai sigură metodă rămâne să aduci lichidul aproape de 20°C înainte de măsurare, ca să nu ai nevoie de nicio corecție.

Toarnă țuica într-un cilindru înalt și îngust, lasă temperatura să se apropie de 20°C dacă poți, scufundă alcoolmetrul ușor și rotește-l ca să se desprindă bulele de aer. Citește valoarea la nivelul lichidului, la înălțimea ochilor, apoi măsoară temperatura și aplică corecția de mai sus sau folosește calculatorul.

Alcoolmetrul clasic funcționează corect doar în distilate (țuică, rachiu, spirt). În vin sau lichior, zahărul și extractul falsifică citirea.